In acest video Guillaume Néry vorbeste despre experientele din timpul scufundarilor de tip “freedive”. Aceste scufundari se fac dor pe baza retentiei de aer, fara echipament ajutator.
Vorbind despre ascensiunea catre suprafata, G.N. spune:
“Apoi, ma lovesc de un alt fenomen: narcoza. Se mai numeste si boala de decompresie. Este un fenomen cu care se confrunta scafandrii, dar cu care poate fi intalnit si de catre freediveri. Este cauzat de dizolvarea azotului in sange si creeaza confuzie intre mintea constienta si mintea inconstienta.
Un vartej de ganduri se invart in cap, in toate directiile. Nu le poti controla si nici nu ar trebui, trebuie sa le lasi sa se intample. Cu cat incerc mai tare sa le controlezi, cu atat sunt mai greu de gestionat.
Al treila lucru care se intampla este nevoie de a respira. Pe la 60-70 de metri simti nevoie sa respiri. Si, cu tot ce se intampla in momentele acelea, este foarte usor sa iti pierzi cumpatul si sa incepi sa te panichezi. Cand acest lucru se intampla, incepi sa gandesti “Unde este suprafata? Vreau sa ajung la suprafata! Vreau sa respir acum!” Nu ar trebui sa faceti asta. Niciodata nu trebuie sa va uitati la suprafata, nici cu ochii, nici cu mintea. Nu trebuie sa va proiectati acolo sus. Stati in momentul prezent. Ma uit la funia din fata mea, care ma duce catre suprafata. Si ma concentrez pe momentul prezent. Pentru ca daca ma gandesc la suprafata, ma panichez. Si daca ma panichez, totul s-a terminat.”
Lectia invatata de la Guillaume Néry:
Nu putem controla vartejul de ganduri si nici nu ar trebui sa incercam sa o facem. Nu vom reusi. La suprafata ajungem stand in momentul prezent. E singura solutie si singurul lucru care conteaza in viata.
